Pe crucea din dealul iubirii
Pe culmea lipsită de flori
Se stinge făclia iubirii
Privind spre albastrele zări
Te plânge izvorul din vale
Și raza de soare-n amurg
Se scutură florile-n cale
Și stelele-n nori se ascund
Ce mulți au afalt în iubire
Izvorul de dulci mângăieri
Dar astăzi privind de pe cruce
Îi caută și nu-s nicăieri
Doar mama aleargă la cruce
Privește spre cer suspinând
În locu-i să rabde s-ar duce
Pe lemnul de groază murind
Iar ochii ce-au plâns în grădină
Se-ndreaptă spre cer rugător
Spre cel ce durerile-alină
Se roagă al meu Salvator
Părinte-al iubirii sublime
Tu iartă cumplitul păcat
Al meu duh se-ndreapră spre tine
O iartă-i că nu știu ce fac