Când încercările prea grele ni se par,
Şi zilele-s prea lungi, poverile prea mari,
Ne mângâie Isus, El se va arăta,
Să îşi ia pe nori mireasa,
Să îi şteargă lacrima.
/: Când vom vedea pe nori faţa lui Isus,
Necazul greu de aici îl vom uita,
Şi doar iubirea Lui atunci va lumina.
Deci, luptător, fii brav, nu dispera. :/
Sub cerul furtunos, când rănile mă dor,
De valuri încercat, când stau fără ajutor,
E Cineva în cer, El ştie chinul meu,
El vine printre valuri să îşi scape fiul Său.
Curând se va sfârşi al vieţii greu suspin;
Vom trece peste râu în ţara de lumini.
Acolo vom gusta din slava lui Hristos,
Ispita va dispare, vom pune crucea jos.